Istorie

Băneşti

In sec. trecute au existat doua sate cu acest nume in jud. Dîmbovita: Banesti de la Ruina si Banesti de la Rastoca, ultimul numit astfel dupa râul pe care se gasea. La 20 VIII 1605, Radu Voda Serban intarea lui Lumota al II-lea armas si rudelor sale "sa le fie satul Banesti din Rastoaca toti". Satul fusese al bunicului lui Lumota inca din vremea domniei lui Radu de la Afumati sau Radu Palsie, deci din prima jumatate a sec XVI. Acest sat era situat in apropiere de Lunguletu. Satul Banesti din comuna Salcioara se numea din sec. trecute B. de la Ruia si este un sat foarte vechi. El exista in vremea domniei li Vlad Calugarul (1482-1495), care a daruit galetile de orz si grâu de aici m-rii Rincaciov, dupa cum se spune la 19 VII 1498. In vremea domniei lui Neagoe Basarab, jumatate de sat "a ramas pradalica, ocina domneasca" (din lipsa de mostenitori), iar cealalta jumatate a cumparat-o domnul Stefan Pilarul, dupa care intreg satul a fost daruit mitropoliei din Târgoviste, construita la 1517. In vremea domniei lui Radu de la Afumati (1522-1539) mitropolia a schimbat satul cu Radu al Mandei, primind in schimb satul Vîlsanesti, dar la 10 IV 1571 isi recapata satul B. de la Cristian postelnicu. Dupa aceasta data satul B a ramas in stapânirea mitropoliei, in fondurile careia se gasesc numeroase documente relative la pricinile cu satenii si cu vecinii, hotarnicii etc In numeroasele carti de hotarnicie ramase (1780-1798) sint amintite ca puncte de hotar : apa Ilfovului, Lacul cu zalogi, Valea Ursului, Vadul Pietros, Dîmbovita cea veche, Drumul cel mare al Bucurestilor, drumul Bolovanilor, Drumul Sarii etc.